Vineri, 31 ianuarie 2019, la Constanta, s-a desfășurat dezbatere publică regională, privind îmbunătățirea reglementărilor legislative din domeniul turismului. Dezbaterea a avut loc în contextul proiectului „POlitici în Turism pentru o Dezvoltare Durabilă” care are ca scop formularea și promovarea de propuneri alternative la politicile publice privind turismul inițiate de Guvern.
În cadrul evenimentului a fost oferit un cadru transparent și deschis pentru discuții și propuneri care vizează problemele cu care se confruntă domeniul turistic, urmărind găsirea soluțiilor problemelor majore.
Dezbaterea a pornit cu discuții introductive legate de identificarea comunicării ca fiind un element esențial în elaborarea și implementarea cu succes a politicilor publice. În cadrul dezbaterii s-au abordat problemele cu care se confruntă stakeholderii din domeniul turistic ținând cont de contextul proiectului și anume – formularea și promovarea de propuneri alternative la politicile publice privind turismul inițiate de Guvern.
La întâlnire au participat 34 de reprezentanți ai ONG-urilor, federații, asociații, parteneri sociali, hotelieri, autorități publice locale, inclusiv CNIPT -uri, Camera de Comerț și Industrie, asociații patronale, agenții de turism.
Principalele teme de discuție au fost cu privire la reducerea evaziunii fiscale în industria hotelieră, măsuri de securitate în turismul național, garantarea pachetelor turistice, statutul OMD-urilor și legea turismului.
Principalele idei care s-au desprins au fost:
- Colaborarea interministerială (Ministerul Turismului – Ministerul Educației) cu privire la structura a anului școlar – pentru că începerea mai devreme a anului școlar poate avea efecte dezastruoase asupra turismului din Constanța.
- Tichetele de vacanță sunt utile și necesare să rămână pentru viitor pentru că au relansat turismul. Date Statistice au arătat 6% creșteri la sosiri.
- Trebuie să se facă mai multe presiuni din partea mediului turistic asupra sistemului de educație, în special asupra sistemului vocațional. Turismul este industria zâmbetelor. De multe ori personalul fiind sezonier nu e bine pregătit.
- Este un plus faptul că sistemul de învățământ dual are un cadru legislativ.
- Altă problemă ridicată se referă la lipsa unor servicii de calitate (pentru activități conexe); gestionarea turiștilor străini în lipsa unui personal calificat care să știe să vorbească limbi de circulație.
- Este necesară o colaborare între Ministerul Turismului, Ministerul Culturii și Academia Română – cei care lucrează în muzee nu au traducători.
- Materialele de promovare insuficiente sau care nu vizează o gamă largă de obiective.
- Prezentarea la Târgurile de turism – în special internaționale – nu există un plan de promovare, nu există o strategie de promovare turistică clară și pe termen lung.
- În actuala legislație cu privire la OMD-uri, APDT-urile sunt evitate în abordare.
- Lipsa normelor de aplicare este o mare problemă și dă naștere la comentarii și incertitudini.
- Dacă APL-urile au un rol hotărâtor și vor avea drept de vot mai mare de 50%, există șansa ca mediul privat să fie neglijat în viitoarea componență a OMD-urilor și hotărârile să fie luate politic iar banii să nu fie cheltuiți în “curtea” destinațiilor.
- Mediul privat propus să dețină minim 51% din voturi. Mediul privat trebuie să aibă un cuvânt de spus.
- Altă problemă ridicată este cea referitoare la taxele special – taxa de promovare percepută nu doar de la hoteluri.
- Nu există o transparență din partea APL-urilor cu privire la ce se întâmplă cu banii colectați din aceste taxe.
- Taxa de promovare (cod fiscal) – cadru legislativ în măsura în care o primărie pune o taxa si o colectează (aceasta trebuie dezbătută public), în folosul lor.
- Taxele speciale – taxa de promovare să fie un ajutor în promovarea destinațiilor.
- Referitor la descentralizarea controlului la nivel local în ceea ce privește autorizările/ clasificările hotelurilor – poate fi un lucru bun DAR trebuie să existe un sistem de uniformizare al criteriilor de acordare stele, astfel încât să nu existe diferențe între localități/județe.
- Instrumentul de autorizare să fie unitary.
- Nu există o bază clară a apartamentelor ce funcționează în regim hotelier existând astfel turism la negru.
- Ministerul sau Primăria au drept să verifice doar pe cei clasificați legal, cei din zona de ”turism la negru” nu pot fi controlați.
- Pentru apartamentele în regim hotelier – ANAF sunt singurii care ar putea avea o situație. Există o concurență neloială în raport cu apartamentele în regim hotelier.
- Garantarea pachetelor turistice
- Răspunderea e în continuare sau la agenția unde a plătit turistul, sau la agenție intermediară. Agenția intermediară a plătit deja către tur-operator organizator, răspunderea trebuie să fie la organizator.
- Din 2018 s-a solicitat 25.000 RON capital social pentru o agenție nouă, în această situație vor fi puțini asiguratori
- Asigurare – procentual , de exemplu: 0,2% din c/vol. pachetului . Asigurare inclusă pe numele turistului.
- Parteneriat cu Asociațiile Brokeri & Asiguratorilor din Romania – produse de asigurare aduse din afară.
Probleme și soluții propuse
- Calitatea scăzută a serviciilor, Infrastructura precară
- Descentralizarea inclusiv în urbanism; Aviz ministre/architect + Grup de arhitecți – aviz și exemple pentru păstrarea arhitecturii tradiționale
- Modele de proiecte – catalog de îndrumare pentru investitori
- Realizarea strategiei de dezvoltare a turismului – discutată cu industria hotelieră (care va contura cadrul acesteia).
- Legea turismului (cadru) secundar din Master plan
- Privatul nu este consultat/ ascultat în realizarea documentelor de planificare strategică – inclusiv politici publice
- Promovare & formare – Atracțiile turistice nu sunt puse in valoare (sunt promovate, dar infrastructura lasă de dorit )
- Turismul să fie prioritate națională
- Consiliul Consultativ – rol reprezentativ
- Dezvoltare strategie de promovare & dezvoltare
- Facilități fiscale pentru forța de muncă