Maramureș

1. Prezentare generală

Maramureșul este o zonă cu un farmec aparte, unde munţii acoperiţi de păduri veşnic înverzite se oglindesc în ape limpezi și cristaline, împletindu-se în peisaje naturale care îți taie respirația.  Faima Maramureșului se datorează mai ales monumentelor arhitecturale tradiţionale, peste 200, perfect păstrate până în prezent. Toate acestea sunt pentru locuitori parte din viaţa de cotidiană: case tradiţionale încântătoare, porţi minunate din lemn, cunoscute peste tot în lume, biserici frumoase din lemn, cu turnuri care parcă ating cerul, iar pentru turiști sunt atracții deosebit de interesante.

2. Obiective turistice

2.1 Parcuri și rezervații naturale

În Maramureş există o mare diversitate de obiective ocrotite ȋntre care 38 arii naturale protejate. Dintre acestea amintim:

  • Rezervaţia Pietrosul Rodnei de 3300 ha, a fost declaratã de UNESCO „rezervaţie a biosferei”. Aici traiesc capra neagră şi marmota. Vegetaţia rezervaţiei cuprinde şi un numar mare de endemisme, ce cresc ȋn mijlocul unui minunat peisaj alpin, presãrat cu lacuri glaciare.
  • Rezervaţia de castan comestibil se intinde, pe o suprafaţa de 500 ha, pe dealurile ce ȋnconjoară Baia Mare.
  • Rezervaţia geologică „Creasta Cocoşului” are ȋn centru o culme ȋngustã de andezit, porţiune dintr-un vechi crater vulcanic.
  • În Rezervaţia fosilieră Chiuzbaia se gãsesc urme ale vegetaţiei pliocene.
  • Parcul Natural Munţii Maramureşului, Defileul Lăpuşului, Tăurile Chendroaiei, Cheile Tătarului de pe Platoul Izvoare, Lacul Morărenilor de lângă satul Breb sunt doar câteva din celelalte arii protejate

2.2  Biserici și mănăstiri

Istoria  Maramureșului este transmisă prin graiul lemnului bisericilor. De-a lungul secolelor, conducătorii străini ai Maramureșului nu le-au permis oamenilor locului să construiască biserici din piatră sau din materiale care să facă acea construcție să dăinuie peste ani; sătenii nu s-au lăsat intimidați și au ridicat minunate biserici de lemn.

În Maramureş se află unele dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii de lemn din ţara noastră, adevărate capodopere ale genului, fiind fără îndoiala una din culmile artei de a construi în lemn de pe continentul nostru.

Numeroase biserici de lemn, ce sunt datate în secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea, reprezintă, de fapt, tipuri arhitectonice mai vechi cu câteva secole. În mod frecvent, bisericile erau reclădite pe acelaşi loc unde mai fusese o biserică, iar reparaţiile şi restaurările se făceau treptat, prin înlocuirea unor grinzi sau a şindrilei, forma arhitectonică şi chiar unele detalii decorative păstrându-se aidoma.

  1. Biserica Intrarea în Biserica Maicii Domnului(Bârsana) –
  2. Biserica Sfântul Nicolae(Budești)
  3. Biserica Sfânta Paraschiva(Desești)
  4. Biserica Nașterea Maicii Domnului(Ieud-Deal)
  5. Biserica Sfântul Arhanghel(Plopiș)
  6. Biserica Sfânta Paraschiva(Poienile Izei)
  7. Biserica Sfântul Arhanghel(Rogoz)
  8. Biserica Sfântul Arhanghel(Șurdești)

Bisericile de lemn din Budești Josani, Desești, Bârsana, Poienile Izei și Ieud Deal se află în Maramureșul istoric, cele de la Șurdești și Plopiș sunt din vechea Țară a Chioarului, iar biserica Sf. Arhangheli din Rogoz e situată în Țara Lăpușului.

Împreună, aceste 8 biserici de lemn reprezintă un ansamblu de exemple remarcabile de diverse soluții arhitecturale din diferite perioade și zone. Ele sunt înguste, dar înalte, cu turle suple și lungi la capătul vestic al clădirii. De aceea ele sunt expresia particularității locale a peisajului cultural al acestei zone montane din nordul României.

Cimitirul Vesel din localitate maramureșeană Săpânța este unul dintre cele mai cunoscute locuri de veci din România. Ceea ce transformă acest cimitir într-unul unic în țara noastră sunt crucile din lemn ale mormintelor de aici, foarte viu colorate, pe care sunt sculptate scene din viața personală sau profesională a celui care este înmormântat acolo. De asemenea, pe lângă sculpturile frumos pictate, pe unele cruci din lemn apar chiar și texte umoristice, numite epitafuri, care descriu, într-un mod cât se poate de umoristic, viața decedatului. Se spune că primele cruci din Cimitirul Vesel au fost realizate în anul 1935 de sculptorul maramureșean Stan Ioan Pătraș, la sugestia preotului greco-catolic Grigore Rițiu. În realizarea lor se crede că acesta s-a inspirat din cultura dacică, în care moartea era considerată un eveniment vesel.

2.3 Cetăți și fortificații

În Maramureş se găsesc următoarele cetăţi fortificate şi castele:

Turnul Ştefan din Baia Mare – cel mai reprezentativ monument de arhitectură medievală din Baia Mare. Turnul este o anexă a Catedralei “Sfântul Ștefan”, ridicată de Iancu de Hunedoara pe parcursul secolului XV. Construit în stil gotic turnul are 40 m înălţime. Turnul a fost folosit pentru supravegherea eventualelor posibile incendii şi supravegherea strategică a oraşului.

Turnul Măcelarilor din Baia Mare – cunoscut şi sub denumirea de “Bastionul Măcelarilor”, este unul dintre cele şapte turnuri care consolidau centura zidului înconjurător al oraşului construit în 1469 şi singura mărturie concretă a acestui zid care a rămas peste veacuri.

Cetatea Chiaorului – centrul politic şi militar al domeniului Chioar, Cetatea Chioarului a fost ridicată în secolul al XIII-lea (însă menţionată abia în 1319) pe un câmp izolat, într-o cotitură a râului Lapuş: Cetatea este situată la peste 400m altitudine

Castelul Teleki – parte componentă a ansamblului de clădiri situat în comuna Satulung, care au aparţinut familiei nobiliare transilvane Teleki. Din acest ansamblu fac parte castelul mai sus numit şi Castelul Teleki din Pribileşti. Pe fostul domeniu al conţilor Teleki există şi un parc dendrologic, cu arbori de o valoare inestimabilă şi cu o vechime de peste 300 de ani.

Casa Iancu de Hunedoara – Acest edificiu reprezintă o parte a fostului castel medieval ridicat de voievod pentru soţia sa, Elisabeta. Clădirea a fost terminată de Matei Corvin în anul 1468. Aceasta constucţie este una reprezentativă pentru Centrul Vechi al municipiului Baia Mare

2.4  Muzee și case memoriale

Patrimoniul cultural al Maramureșului este bine păstrat de instituții muzeale ce tezaurizează atât valorile tradiționale, cât și valorile culturale contemporane. Cele mai multe muzee sunt concentrate în zona orașelor Baia Mare și Sighetu-Marmației, însă o mulțime de ”comori” din patrimoniul cultural se pot găsi și în mici muzee sătești și case memoriale.

  1. Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei din Sighetu Marmatiei
  2. Casa Memoriala Elie Wiesel, Sighetu-Marmatiei
  3. Muzeul de Etnografie din Sighetu Marmatiei
  4. Muzeul Satului Maramuresean din Sighetu Marmatiei
  5. Muzeul de Etnografie si Arta Populara Baia Mare
  6. Muzeul de Arta Baia Mare
  7. Muzeul de Mineralogie Baia Mare
  8. Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Baia Mare

3. Sport, relaxare, agrement

Pârtiile de ski și snowboard din Județul Maramureș se găsesc la Cavnic, Șuior, Mogoșa, Izvoare și Borșa.

Domeniul schiabil de la Cavnic este situat langă localitatea cu acelasi nume, la poalele munților Gutâi. Orașul Cavnic, fostă localitatea minieră, atestată documentar din anul 1336, trăiește momentan doar din turism. Nenumaratele locuinte transformate acum in pensiuni, ofera posibilități de cazare foarte aproape de pârtii.

În anul 2002, prin amenjarea pârtiilor Icoana și Roata, localitatea Cavnic, considerată polul zăpezii în Maramureș, a ajuns pe lista domeniilor schiabile din România. Lungimea totală a pârtiilor din stațiune este de 8,5 km.

Cele două zone schiabile de la Cavnic (pârtiile Icoana și pârtiile Roata) se găsesc la 200m una față de cealaltă – la ieșirea din localitatea Cavnic spre Sighetul Marmatiei, în amontele râului Cavnic.

În Borșa sunt două pârtii de schi omologate și anume: Stiol – medie, 1000 m și Poiana – medie, 2000 m. Ambele pârtii sunt deservite de teleferic și anume: telescaun pentru 2 persoane (Poiana) și teleschi (vârful Stiol).