SINAIA

Sinaia, situată pe Valea Prahovei, se află la o altitudine de aproape 1000 de metri, iar ceea ce o diferențiază de restul stațiunilor de pe Valea Prahovei este aerul de final de secol XIX pe care majoritatea construcțiilor de aici îl inspiră. Asta și pentru că localitatea a aleasă drept reședință regală de către Carol I, care a construit aici Castelul Peleș.  Pe lângă numeroasele obiective turistice, atracțiile ce îi așteaptă pe turiști aici sunt cu mult mai numeroase: pârtii de schi, săniuș sau bob, există un telescaun dar și o telecabină precum și numeroase centre de unde se pot închiria echipamentele necesare sporturilor de iarnă.

CASTELUL PELEȘ

Castelul Peleș este reședința de vară a  foștilor regi ai României, aflat în Sinaia. Castelul Peleș a fost construit la inițiativa Regelui Carol I, în anul 1874.

Castelul Pelișor a fost deschis în anul 1993, făcând parte integrantă a ansamblului  arhitectonic creat de regele Carol I, decorația interioară fiind concepută de Regina Maria.

CASA MEMORIALĂ ”GEORGE ENESCU”

Casa memorială „George Enescu”, situată în Sinaia, este un muzeu memorial amenajat în Vila Luminiș, fiind realizată în stil neo-românesc în perioada 1923-1926, după planurile arhitectului Radu Dudescu.

PÂRTIA DE SKI – din Sinaia

Pârtia de ski Carp, pornind de la Cota 2000, ajunge până la Cota 1400,  transportul pe cablu fiind asigurat de vechea telecabină, dar și de un telescaun modern, inaugurat în luna februarie 2006.

CAZINO SINAIA

„Casino”-ul din Sinaia reprezintă unul dintre edificiile – simbol ale staţiunii., fiind o clădire impunătoare, construită în timp record, de numai un an (1912-1913), pe locul unde se afla cândva vila Ghica. Casino-ul din Sinaia l-a avut ca principal acţionar pe baronul de Marçay, totodată acţionar la cazinoul din Monte Carlo, tocmai de aceea s-a speculat că această clădire ar fi copia fidelă a edificiului francez, inaugurarea casino-ului fiind în anul 1913.

BUȘTENI

Stațiunea balneoclimaterică și de odihnă Bușteni se află la o altitudine de 880 metri, la poalele Caraimanului și face legătura cu Platoul Bucegi prin cel mai lung traseu de telecabină din țară și dispune de numeroase pârtii de ski cu diferite grade de dificultate, atât pentru începători, cât și pentru cei mai experimentați.

CRUCEA EROILOR NEAMULUI DE PE MUNTELE CARAIMAN

Cel mai mare și valoros monument al orașului Bușteni este Crucea Eroilor Neamului, unic în țară, căzuți pe câmpurile de luptă pentru întregirea neamului și a fost construită între anii 1926-1927 prin grija Majestății Sale Regina Maria, amplasată pe șaua muntelui Caraiman, la cota 2291 m.

Crucea a fost racordată la sistemul energetic național, în anul 1939. Crucea este executată din profile de oțel și este așezată pe un soclu din beton armat.

În interiorul soclului, se află o încăpere care a  adăpostit inițial dinamul generator de energie

electrică care alimenta cele 300 de becuri a 500 W  fiecare, iar odată cu lăsarea întunericului, Crucea de  pe Caraiman este iluminată. Dimensiunile  monumentului sunt impresionante, având o înălțime  de 48 m.

SFINXUL – Centrul energetic al Munţilor Carpaţi

Sfinxul este situat la 10 minute de cabana Babele, la o altitudine de 2216 m. poartă denumirea de sfinx din anul 1936. Imaginea de sfinx a apărut în momentul în care stânca a fost privită dintr-un anumit unghi, având drept reper o axă ce pornește de la el către Baba Vântoaselor. Sfinxul are înfățișare de om.

BABELE (doamne batrâne), „Altarele ciclopice din Caraiman”, cu acces din Buşteni

Babele au fost supranumite și „Altarele ciclopice din Caraiman” Despre aparitia lor s-au format legende si teorii, unii cercetatori apreciând că agenți modelatori au fost apa și vântul cu sprijinul înghețului și dezghețului. Totodată, se are în vedere și alternanța rocilor, gresii și calcare de pe platou, însă nu poate fi negată intervenția umană la finisarea formelor mai mult sau mai puțin regulate.

CASCADA URLĂTOAREA

Este o cascadă formată din pârâul Urlătoarea, în apropierea orașului Bușteni și se poate ajunge și din localitatea Poiana Țapului. Se află în apropierea traseului turistic care duce din Bușteni spre Platoul Bucegi pe valea Jepilor Mari și este una dintre cele mai spectaculoase, datorită debitului și a înălțimii, de peste 15 m. Cascada Urlătoarea ascunde și o legendă. Legenda spune că zgomotul apelor din cădere sau vuietul cascadei reprezintă plânsul necontenit al unei păstorițe – o copilă a jepilor bătrâni care speriată de dragostea a doi frați s-a aruncat de pe stânci. Traseul poate fi parcurs într-o oră, drumul până la cascadă parcurgându-se ușor, prin padure, până se ajunge la poalele Jepilor, unde se află cascada Urlătoarea.

CASTELUL CANTACUZINO – Bușteni

Castelul Cantacuzino din Bușteni a fost construit în 1911 la cererea prințului Gheorghe Grigore Cantacuzino (Nababul), fost ministru al României. Este construit în stil neoromânesc și este înconjurat de un parc ale cărui alei te poartă spre cascade, fântâni arteziene și grotă. Castelul a fost realizat în piatră și cărămidă după planurile arhitectului Grigore Cerchez și se întinde  pe o suprafață de 3148 mp. Impresionant din punct de vedere al gabaritului, castelul posedă o colecție de heraldică reprezentând blazoanele familiilor de boieri încuscriți cu cantacuzinii și o friză de picturi votive cu iluștrii membri ai familiei Cantacuzino din ramura munteană.

Repertoriul decorativ interior alcătuit din stucatură policromă, pictură ornamentală și
figurativă, vitralii, tâmplărie sculptată, plafoane casetate, balustrade sculptate în piatră, din fier forjat sau din lemn, pardoseli din dale de gresie decorativă sau parchete cu intarsii, conferă ambianței interioare un caracter romantic, deși structura coloanelor interioare și sculptura tăbliilor amintește de repertoriul decorativ brâncovenesc.

PARTIA DE SKI KALINDERU DIN BUSTENI

Pârtia de ski Kalinderu este situată în Bușteni, având o lungime de 1700 m, lățimea de 60 m, altitudine plecare 1400 m, altitudine sosire 1030 m, grad de dificultate mediu. Pârtia Kalinderu are în dotare tunuri de zăpadă artificială sub -5 grade celsius, telescaun și dispune de facilități, cum ar fi: baby ski, 200 locuri parcare, muzică, bar, salon de așteptare. Pârtia este omologată de Federația Internațională de ski, putând organiza astfel concursuri de ski de performanță.

MANASTIREA CARAIMAN – mănăstire ortodoxă, Bușteni

Mănăstirea Caraiman este o mănăstire ortodoxă aflată în localitatea Bușteni, județul Prahova, la poalele masivului Caraiman, cu vedere la crucea de pe Caraiman.

AZUGA

Orașul Azuga se află în partea superioară a Văii Prahovei în județul Prahova, fiind amplasată la începutul munților Bucegi, la o altitudine de 1110 m, în vecinătatea culmilor Sorica și Cazacu.  Este o stațiune climaterică și turistică importantă, fiind renumită pentru sporturile de iarnă. Azuga se bucură de climatul zonelor alpine, tonic-stimulant, ozonizat, fără praf și alergeni, temperatura medie anuală fiind de 7 grade Celsius.

Domeniul schiabil este principalul obiectiv turistic din stațiunea Azuga, care dispune de dotări moderne. Prima pârtie de schi din România omologată de Federaţia Internaţională de Ski a fost pârtia Sorica din Azuga.

Astfel, în stațiunea montană Azuga există următoarele pârtii: Sorica, cu o lungime de 2100 m, Cazacu, cu o lungime de 1920 m, Cazacu variantă, cu o lungime de 400 m, Cazacu bretea, cu o lungime de 715,54 m , Sorica Sud, cu o lungime de 770 m, La Stana, cu o lungime de 910 m.

PREDEAL

Predeal este un oraș în județul Brașov, la limita între regiunile istorice Muntenia și Transilvania, fiind cel mai înalt oraș din țară, plasat pe culmea ce desparte Valea Prahovei de Valea Timișului, într-o depresiune adăpostită de masivelemuntoase Bucegi, Baiu, Piatra Mare și Clăbucet.

Predeal  este un oraș în județul Brașov, la limita între regiunile istorice Muntenia și Transilvania, fiind cel mai înalt oraș din țară România, format din localitățile componente Pârâul Rece, Predeal (reședința), Timișu de Jos și Timișu de Sus. Este orașul situat la cea mai mare altitudine din România (1030-1110 m).

Partii de ski din Predeal

În staţiunea Predeal existã un numãr de opt pârtii de schi, cu grade diferite de dificultate. Pentru turiștii care doresc sã înveţe acest minunat sport de iarnã, existã un numãr foarte mare de instructori de schi alpin autorizaţi. Aceştia au experienţã de ani de zile în domeniu, mulţi dintre ei fãcând schi alpin de performanţã şi obţinând rezultate excepţionale de-a lungul anilor. În apropierea pârtiilor de ski există centre de închiriat echipament.
La Predeal existã un telescaun care urcã din apropierea cabanei Clãbucet Plecare pânã sus pe vârful crestei muntelui Clãbucetul Taurului, de unde aveţi posibilitatea de a coboâ pe pârtiile Clãbucet, Clãbucet Variantã, Cocoşul şi Subteleferic.

La baza pârtiei Clãbucet existã deasemenea un sistem de teleschi ce urcã pânã la începutul pârtiei în partea de sus, dar şi un sistem de baby-schi care transportã schiorii doar pe secţiunea uşoarã a pârtiei Clãbucet, pânã doar puţin mai sus de aceasta.

Pârtia Clăbucet: grad de dificultate: mediu, lungime: 2100m, diferență de nivel: 390m, înclinare: 20°, este dotată cu transport cablu.

Pârtia Cocoșul: grad de dificultate: mediu, lungimea: 2250m, diferența de nivel: 394m, înclinare: 18°.

Pârtia Subteleferic: grad de dificultate: dificil, lungimea: 1200m, diferența de nivel: 350m, înclinare 31°, este dotată cu transport cablu.

Pârtia Clăbucet sosire: grad de dificultate: ușor, lungimea: 800m, diferență de nivel: 160m, înclinare 20°, este dotată cu transport cablu, instalație cu zapadă artificială și iluminat nocturn.
Pârtia Clăbucet varianta: grad de dificultate: ușor, lungimea: 790m, diferență de nivel: 160m, înclinare 20°, este dotată cu transport cablu, instalație cu zapadă artificială.
Pârtia Clăbucet Școală: grad de dificultate: foarte ușor, lungimea: 200m, diferență de nivel: 30m, înclinare 15°, este dotată cu transport cablu, instalație cu zapadă artificială și instalație nocturnă.
Pârtia Pârâul Rece: grad de dificultate: mediu, lungimea: 520m, diferența de nivel: 160m, înclinare 21°, este dotată cu transport cablu.

MUNȚII BUCEGI

Munții Bucegi se întind de-a lungul porțiunii superioare a Văii Prahovei la est și culoarul Branului și Valea Ialomiței la vest, în estul Carpaților Meridionali, cade brusc spre nord către depresiunea Bârsei și spre sud, până la contactul cu Subcarpații de curbură. Au o suprafață de circa 300 km² și se întind pe teritoriul județelor Dâmbovița, Prahova și Brașov.

Versantul prahovean este stâncos și abrupt și are o diferenţă de nivel de peste 900 m. Acesta prezintă pereţi goi de stâncă, brazdaţi de hornuri adânci, colți ce domină văgăunile adânci ale văilor: Cerbului, Valea Alba, Jepilor, Urlatoarea Mare, Morarului, Babei, Izvorul Dorului.

CHEILE HOROABEI

Am ales traseul Cheile Horoabelor, care începe din zona Cabanei Padina. Mergând pe DN71 Sinaia – Târgoviște, veți vedea un indicator spre Cabana Cuibul Dorului și veți continua de acolo, pe un drum astfaltat recent. În condiții de iarnă drumul este închis, noi mergând primavara târziu ar fi trebuit să găsim drumul curat, numai că în noaptea anterioară ninsese, lucru care a ridicat câteva probleme. După ce m-am bucurat ca nu am 4×4 dar am lanturi, încet-încet am ajuns la Padina cu restul “ghidaților”.

 DURATA TRASEU: 1 ora acces Sinaia- Cabana Padina + aprox 5 ore traseul + 1 ora retur
ACCES SPRE PUNCTUL DE PLECARE – CABANA PADINA/PEȘTERA IALOMIȚEI: pe șoseaua asfaltată dinspre Sinaia/Târgoviște sau pe traseele de drumeție:

• Sinaia – Cota 1400 – Cabana Vârful cu Dor – Peștera Ialomiței: marcaj banda roșie, durata aproximativ 6 ore
• Sinaia – Poiana Stânei – Piciorul Pietrei Arse – Cabana Piatra Arsă – Peștera Ialomiței: marcaj banda albastră, durata aproximativ 5 ore
• Bușteni – Drumul Urlătorilor (Jepii Mari) – Cantonul Jepi – Cabana Piatra Arsă – Peștera Ialominței: marcaj triunghi albastru și banda albastră ,durata aproximativ 6 ore
• Bușteni – Valea Jepilor (Jepii Mici) – Cabana Caraiman – Cabana Babele – Peștera Ialomiței: marcaj cruce albastră ,durata aproximativ 5 ore jumatate
• dinspre Vârful Omu pe Valea Ialomiței (și toate traseele care au legatură aici) – Peștera Ialomiței: marcaj banda albastră, durată aproximativ 2 ore jumatate
• Bran – Șimon – Șaua Strunga – Peștera Ialomiței: marcaj punct roșu , durata aproximativ 8 ore

Vă rugăm achizitionați o hartă turistică cu traseele din Munții Bucegi pentru a avea date cât mai exacte despre orientare, timpi intermediari, acces etc.

sursa: http://www.traseeromania.ro/cheile-horoabei/

PEȘTERA IALOMIȚEI

Peștera Ialomiței este o peșteră în Munții Bucegi, fiind una din cele mai cunoscute din România și se află pe versantul drept al Cheilor Ialomiței, în localitatea Moroeni, județul Dâmbovița, pe Muntele Bătrâna, la circa 10 km de izvoarele râului Ialomița, la o altitudine de 1.530 m.  Peștera este amplasată la circa 100 m în aval de morena frontală a Ialomiței, la altitudinea absolută de 1.660 m și se desfășoară pe un singur nivel pe o lungime de aproximativ 480 m, din care 400 m sunt accesibili turiștilor, până în punctul numit „la Altar” urmând în amonte o porțiune de încă 80 m, cu galerii și sali.

Peștera este străbătută de un pârâu, prezentând atât galerii cât și săli, iar la intrarea în Peșteră se află Mânăstirea Ialomiței, ridicată în secolul al XVI-lea, ctitorită de voievodul Țării Românești, Mihnea cel Rău.

CHEILE TĂTARULUI

Cheile Tătarului alcătuiesc o arie protejată și este situată în județul Dâmbovița. Rezervatia a fost infiintata in anul 1970 si este o zonă montană, iar în cuprinsul ei sunt ocrotite numeroase și variate forme de relief carstic: lapiezuri, peșteri, turnuri etc. Are o suprafață de 144,30 ha

CHEILE ZĂNOAGEI

Este situată  în apropierea lacului Scropoasa și are o suprafață de 150 ha. Cheile au o lungime de 1 km, fiind considerate cele mai impunătoare din Muntii Bucegi, ce adăpostesc arbori și plante termofile cu numeroase rarități: Anchusa burellieri, Astragallus depressus, Carduun candicans, Pinus cembra.

PEȘTERA DE GHEAȚĂ – Piatra Mare, Valea Prahovei

Peştera de Gheaţă e o încăpere lungă şi îngustă, rece ca gheaţa, care coboară în munte și s-a dezvoltat pe o fisură verticală în blocul de calcar. Peștera are circa 50 metri lungime, dar se îngustează atît de tare încît nu poate fi parcursă de oricine. Intrarea e o crăpătură între două stânci care parcă stau să cadă şi printre care abia se poate strecura un om, peștera păstrând temperaturi scăzute tot timpul anului.

SALINA SLĂNIC PRAHOVA, Valea Prahovei

Salina Slănic este o exploatare minieră a sării aflată în stațiunea Slănic, județul Prahova. Salina este considerată cea mai mare salină din Europa, este situată la o adâncime de 208 m, pe o suprafaţă de 53.000 mp și a fost deschisă vizitării după anul 1970. Salina este formată din 14 camere, în formă de trapez, având o deschidere la bază de 32 de metri, la tava, de 10 metri și o înălțime de 45 de metri, iar  în subteran este amenajat și un sanatoriu pentru bolnavii astmatici cărora li se asigură asistență medicală de specialitate. Temperatura este constantă în tot timpul anului, fiind de 12 grade Celsius.

CASCADA TAMINA – Timișu de Sus

Situată în inima munților Piatra Mare, la o altitudine de 1.100 metri, este o înșiruire de cinci cascade; cea mai mare având înălțimea de 10 metri. Legenda spune că această cascadă s-a format prin adâncirea a 50 metri a unei linii vechi de drenaj instalate pe fisuri verticale în masa calcarelor și prin prăbușirea unei peșteri. Deoarece în această zonă trăiesc și un număr mare de urși bruni, zona mai este denumită Ursărie.

CASTELUL JULIA HASDEU, templul spiritist de la poalele Carpaţilor –  Câmpina

Castelul „Iulia Hasdeu” din Campina a fost construit între anii 1893 și 1896 și este un muzeu ridicat de Bogdan Petriceicu Hasdeu pentru a comemora moartea fiicei sale – Iulia Hasdeu, care a murit la 18 ani de tuberculoză.

Muzeul adăpostește o serie de portrete ale membrilor familiei Hasdeu, obiecte, fotografii și documente originale ale familiei Hasdeu, mobilierul vechi de peste un secol, manuscrise și colecții ale revistelor conduse de marele filolog ori la care acesta a colaborat, ediții princeps ale cărților savantului, precum și tablouri valoroase semnate de pictori renumiți precum Sava Henția, Nicolae Grigorescu, G.D. Mirea sau Diogene Maillart.  În ansamblul expoziției un loc important îl ocupă preocupările spiritiste ale lui B.P.Hasdeu.

MUZEUL CINEGETIC POSADA, diversitatea faunei românești din toate zonele geografice, Valea Prahovei

El prezintă trofee dobândite de diverşi vânători de-a lungul anilor. Acest muzeu cuprinde o colecţie uimitoare de animale împăiate şi arme de vânătoare. Toate exponatele sunt valoroase şi au obţinut punctaje mari la concursuri, majoritatea fiind medaliate, printre cele mai de seamă exponate se număra  Capră Neagră vânată în Munţii Făgăraş în anul 1934 (cel mai vechi exponat), un Cerb Comun vânat în 2003 medaliat cu aur şi multe alte balnuri de urs şi trofee ce provin din expediţiile cinegetice ale lui Nicolae Ceauşescu.

Muzeul prezintă în mod sistematic potenţialul cinegetic al Carpaţilor Româneşti: exemplare (împăiate) ale diferitelor specii de animale sunt înfăţişate în mediul lor natural, prin intermediul dioramelor; hărţi speciale prezintă aria de repartiţie a fiecărei specii, iar în unele cazuri şi toponimele derivate din numele lor popular, pe teritoriul României; de asemenea, prin intermediul hărţilor sunt înfăţişate locurile unde s-au găsit fosile aparţinând strămoşilor speciilor respective; sunt expuse şi stemele judeţelor României (15 la număr) în care sunt figurate specii cinegetice.

Muzeul mai adăposteşte panoplii şi arme de vânătoare (între care cea a lui Al. I. Cuza) provenind din Castelul Peleş, împreună cu obiecte din ceramică şi fildeş, platouri şi faianţă realizată în ateliere străine, porţelanuri de Meissen, mobilier în stil renascentist, tapiserii şi tablouri înfăţişând scene şi câini de vânătoare.

Muzeul Cinegetic, prin urmare, este un loc care merită văzut, face parte din zestrea culturală a meleagurilor mioritice având o valoare incontestabilă datorită colecţiei pe care o propune vizitatorilor. Durată unei vizite este aproximativ o oră şi merită o întrerupere a drumului către staţiunile de pe Valea Prahovei.

sursa: APDT Prahova

STÂNCILE DIN POIANA STÂNEI, Valea Prahovei

Stâncile importante din Poiana Stânei sunt stâncile Franz Joseph şi stânca Sfânta Ana.

Stancile „Franz Joseph” sunt situate lângă cabana Poiana Stanii, acestea fiind amenajate în timpul domniei familiei regale, cu trepte și cu balustrade, iar de pe terasa acestora se poate admira un segment întins din valea superioară a Prahovei.

Stânca „Sfânta Ana” are la bază o mică poieniță și se gasește la intersecția dintre drumul spre Cota 1400 și drumul auto spre Poiana Stânii. Peretele cuprindea odinioară icoane din care se mai păstrează și astăzi urme.

PARCUL DIMITRIE GHICA – Muzeul Rezervației Bucegi

Parcul „Dimitrie Ghica” din Sinaia, a fost inființat în anul 1881 iar amenajarea s-a făcut sub îndrumarea arhitectului peisagist elvețian, Eder. Parcul adăpostețte mai mulți arbori seculari, iar pe marginea aleilor ce străbat parcul se pot admira busturile unor personalități care au locuit sau doar au vizitat orașul Sinaia, ca, de exemplu: Mihai Eminescu, lon Creanga, Nicolae Bălcescu precum și Dimitrie Ghica.

DRUMUL VINULUI, Prahova

Drumul Vinului reeditează un segment mai vechi dintr-un drum al vinului folosit de romani, care străbătea Europa. Acesta străbate podgoriile renumite ale judeţului şi include popasuri la conace, curţi domneşti şi mănăstiri.

Vă invităm să experimentaţi Drumul Vinului din Prahova, să vizitaţi podgoria Dealu Mare, numită şi “Patria vinurilor roşii”, datorită climatului foarte bun pentru vinurile roşii. Unul dintre cele mai cunoscute vinuri din această zonă este Feteasca Negră care este numit şi “Ambasadorul vinurilor româneşti” datorită calităţilor lui deosebite şi recunoaşterii internaţionale.

De ce să vizitezi Drumul Vinului?

• Deoarece vei avea o foarte plăcută experientă în „patria vinului rosu”
• Aici vei avea ocazia unică de a gusta Feteasca Neagrăşi alte vinuri roșii foarte bune din România
• Aici întâlneşti istoria pe Drumul european al vinului, construit de romani acum 2000 de ani.
• Ai posibilitatea să „guşti”, de asemenea, civilizația autentic românescă  vizitând mănăstiri medievale, conace și muzee ale vinului.
• Poţi afla povestea vinului acolo unde ia naştere
• Poţi cumpăra vinurile care ţi-au plăcut cel mai mult în tur ca suvenir de la magazinele de vin

sursa: APDT Prahova